Postări

„Intriga matrimonială”, râsul defensiv și măștile ca scuturi de jandarmi

Există cărți pe care le citești și te simți brusc mai puțin singur pe lume. Nu pentru că îți oferă rețete miraculoase de viață, ci pentru că un scriitor aflat la mii de kilometri distanță a reușit să pună pe hârtie exact acel amestec de idealism, ciudățenii și căutări pe care îl credeai doar al tău. Așa mi s-a întâmplat citind Intriga matrimonială ( The Marriage Plot ) de Jeffrey Eugenides . Pe măsură ce înaintam în povestea lui Madeleine Hanna — o studentă la Litere din anii ’80, îndrăgostită de romanele clasice ale lui Jane Austen, dar bombardată la facultate de teorii cinice și deconstructiviste — am avut acel sentiment reconfortant că autorul a creat o tipologie umană vie. Parcă mă vedeam pe mine la acea vârstă: același apetit pentru cunoaștere, aceeași atracție periculoasă către „excentricul intelectual” (băiatul sclipitor care transformă orice zi banală într-o aventură a minții, dar care vine adesea la pachet cu o doză serioasă de instabilitate emoțională) și aceeași nevoie de c...

De la Derrida la DSM și palatul cu parizer în frigider: un joc intelectual cu bun-simț

Totul a pornit de la un roman american ( Intriga matrimonială de Jeffrey Eugenides), unde niște studenți din anii ’80 își complicau existența și poveștile de dragoste citând dintr-un filosof francez: Jacques Derrida , părintele deconstructivismului . Curioasă să înțeleg ce e cu acest curent fără să fiu nevoită să citesc tomuri dense de filosofie franceză, am deschis un dialog cu inteligența artificială. Ca să fie mai amuzant, am împărțit rolurile: partenerul meu digital a jucat rolul deconstructivistului de serviciu (gata să taie firul în paisprezece și să caute nod în papură oricărei certitudini), iar eu am rămas ceea ce sunt de felul meu — un Gică Contra pragmatic, ancorat în realitate, bun-simț și psihologie. 1. „Contorsionismul intelectual” pus la încercare de știință și de... DSM Pe scurt, Derrida susține că sensul cuvintelor nu este niciodată fix, bătut în cuie, ci alunecă la nesfârșit de la un cuvânt la altul. Că ceea ce numim „natural”, „pur” sau „absolut” sunt adesea doar c...

Capcana New Age prin ochii lui René Guénon: între „karma” comodă și adevărata responsabilitate

  1. Cine a fost René Guénon și de ce merită citit astăzi Astăzi, librăriile și rețelele sociale sunt pline de rețete rapide de „trezire spirituală”: reîncarnare, curățare karmică, cristale, vibrații înalte și legi ale atracției. Aproape toate sunt prezentate sub aceeași etichetă seducătoare: „înțelepciunea străveche a Orientului”. Cu un secol în urmă, însă, un gânditor francez cu minte de matematician și rigoare de cercetător a demontat din fașă toate aceste iluzii. Numele lui este René Guénon (1886–1951). După ce a studiat în profunzime marile tradiții ale lumii — inclusiv textele sacre indiene în limba originală — Guénon a publicat în anii 1920 lucrări fundamentale precum Omul și devenirea sa după Vedānta , Eroarea spiritistă și Domnia cantității și semnele vremurilor . Concluzia lui este tăioasă și extrem de actuală: ceea ce lumea modernă numește astăzi „spiritualitate alternativă” sau New Age nu are nimic de-a face cu înțelepciunea străveche a Orientului. Dimpotrivă, este o...